Dragan Muntean s-a nascut într-o primavara blânda si senina, în 18 aprilie 1955, într-o zona mirifica din Tinutul Padurenilor, în satul Poenita Voinii, comuna Bunila din judetul Hunedoara.
Parintii sai Valeria si Adam Muntean, i-au dat la nastere un nume parca predestinat dorului si mai ales doinei, pe care mai târziu o va interpreta ca nimeni altul.
În satul sau natal, Poenita Voinii, a efectuat Scoala primara cl. I-IV, dupa care mama sa, Valeria, dorind ca feciorul sau al doilea, sa ajunga învatator în sat, l-a dat la „scoli” la Deva, unde în perioada 1966-1970 a urmat cursurile Scolii de Muzica, dupa care în perioada 1970-1975 a frecventat si a absolvit „Scoala Normala „Sabin Dragoi”.
În aceste institutii de învatamânt din Deva a avut parte de o grija parinteasca din partea dascalilor care au fost deosebiti, printre care amintim pe distinsa profesoara diriginte Titania Dascar, prof. Bobocescu Gheorghe si regretatii profesori, Ion Munteanu si Nicolae Târlea.
În timpul cât a frecventat cursurile liceului pedagogic (1970-1975) a început sa-si perfectioneze pregatirea artistica fiind dirijorul orchestrei de muzica populara a scolii, iar în acelasi timp a fost membru al ansamblului „Padureanca” al judetului Hunedoara si „Silvana” al Casei de Cultura Deva.
Dupa terminarea liceului a lucrat ca învatator în satul Bretelin, comuna Vetel (1977-1979), iar în perioada 1979-1988 la Scoala Generala nr. 6 din Deva, dupa care a ajuns profesor la Scoala Populara de Arta din localitate (1988-1992).
În anul 1992 a intrat în cadrele Inspectoratului Judetean de Politia Hunedoara-Deva, devenind un colaborator constant si de baza al Ansamblului „Ciocârlia” al Ministerului de Interne, iar din anul 1997 a fost si directorul acestui ansamblu, pâna în anul 2000 când a revenit la Inspectoratul Judetean de Politie Hunedoara - Deva în functia de sef al Biroului de Cultura, Educatie si Traditii, având gradul de locotenent-colonel.
În aceasta perioada a urmat si Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza”, specialitatea Stiinte juridice, pe care a absolvit-o în anul 1998.
În ceea ce privesc calitatile artistice ale lui Dragan Muntean acestea s-au manifestat din frageda tinerete, fiind remarcat si de taranii satului, care-l ascultau cântând în diferite ocazii pe meleagurile Poenitei Voinii.
Astfel a învatat sa cânte la fluier si taragot, iar la vârsta de 11 ani, a debutat pe scena la concursul „Dialog pe aceiasi scena” între comunele Bunila si Cerbal.
La vârsta de 15 ani, asa cum povesteste scriitorul Gligor Hasa, a participat la primul sau festival international „Bucuria Europei” care s-a desfasurat în Iugoslavia si unde presedintele juriului, marea cântareata a secolului, Josephine Becher, i-a înmânat marele premiu, exprimându-si dorinta de al înfia.
Stagiul militar l-a efectuat la Compania de Pompieri din Deva, unde se afla un comandant deosebit, generalul Adrian Padureanu, care a organizat un grup artistic, condus de „militarul în termen” Dragan Munteanu, care a participat la diferite manifestari cultural-artistice organizate la Deva si în alte localitati din tara, ocazii în care am avut posibilitatea sa ne cunoastem bine.
Debutul în lumea mare a artei l-a realizat în anul 1972 când a devenit laureat al Festivalului „Voci tinere” la fel si prin participarea la „emisiuni concurs” la Televiziunea Româna.
În anul 1986 a obtinut punctajul maxim la concursul „Floarea din gradina”, dupa care a devenit colaborator permanent al Televiziunii Române, al celor teritoriale, de la Timisoara, Cluj-Napoca si Târgu Mures, precum si la Radio.
În continuare a participat la festivaluri nationale: „Doine si balade” – Slatina, „Calarasi, pamânt de aur” – Calarasi, „Steaua litoralului” – Constanta, „De dor si de omenie” – Zalau, precum si la festivaluri internationale din Franta, Elvetia, Belgia, Australia, Austria, Olanda, Italia, Turcia, Serbia, Polonia, S.U.A., etc.
De asemenea a colaborat cu ansambluri folclorice din tara: „Hategana” – Hunedoara, „Cindrelul” – Sibiu, „Martisorul” – Cluj, „Doina Gorjului” – Târgu Jiu, „Maria Tanase” – Craiova si permanent din anul 1992 cu Ansamblul National „Ciocârlia” etc.
Un rol important în afirmarea sa l-a avut distinsa doamna Marioara Murarescu si Televiziunea Româna, care împreuna cu talentatul Dagan Muntean a redat lumii, frumusetile zonei muntilor Poiana Rusca (40 localitati rurale), împreuna cu istoria culturala a acestor meleaguri milenare românesti, în care obiceiurile locale, cântecele, jocurile si costumele taranilor sunt deosebite.
Dragostea pentru pamântul stramosesc, pentru cântecul si jocul padurenilor a fost exprimata cu multa pricepere si pasiune de artistul Dragan Muntean în multe ocazii din care amintim: „Trebuie sa stiti ca Tara Padurenilor s-a suprapus peste o vatra dacica si însusi modul lor de viata, este la fel înca în multe repere, ca cel al stramosilor nostri, din cât de putin stim noi despre ei din istorie. Tata a fost la Roma si s-a uitat cu atentie la Columna lui Traian, atât la coafura cât si la costumul dacilor, la femei si la barbati, care sunt aproape identice cu cele ale padurenilor de astazi. Femeile dace aveau la fel fusta, opregele, camasa cu sort, iar coafura era exact cea pe care padurencele si-o fac si în ziua de astazi de multe ori cu apa si zahar, apretându-si parul. Deasupra sprâncenelor îsi fac niste bucle lipite de frunte, ca niste melcisori si poarta coadele împletite, iar barbatii de pe la noi au purtat pâna încoace, parul lung si caciula pe cap”.
Dragan Muntean fiind un mare „sufletist” a sustinut folclorul autentic si mai ales cel din zona Padurenilor, iar cu eforturi deosebite a reusit sa „împamânteneasca” la Poenita Voinii „Sarbatoarea padurenilor” care se organizeaza anual. În acest fel cântecele lui, ale padurenilor din Poiana Rusca vor ramâne ani si ani în continuare, amintindu-ne de „omul de omenie”, Dragan Muntean.
În acelasi timp, în casa parinteasca de la Poenita Voinii a organizat un muzeu, în care a adunat amintirile materiale si spirituale ale padurenilor.
În activitatea sa artistica a colaborat în special cu artisti de pe meleagurile Albei: Veta Biris, Ioan Bocsa, Nicolae Furdui Iancu si Ansamblul „Crai Nou” din Alba Iulia, la spectacole în tara si strainatate.
La realizarile deosebite ale lui Dragan Muntean au contribuit toti cei apropiati din jurul sau, dar mai ales familia. Sotia, Mioara, împreuna cu cele doua fiice l-au sprijinit în toate împrejurarile, iar Cosmina prin calitatile mostenite, devenita PRINTESA PADURENILOR, i-a dat satisfactii depline.
Pentru activitatea si realizarile sale deosebite Dragan Muntean a fost onorat cu diferite distinctii, printre care a primit si titlul de Cetatean de onoare a municipiului Deva.
La 12 aprilie 2002, în timp ce se întorcea de la noua casa construita la Lesnic, ducându-si catelul bolnav la doctor la Deva, a suferit un acident vascular cerebral, iar la 20 aprilie, inima a încetat sa mai bata (internat fiind la Spitalul Târgu Mures), dupa ce cu doua zile înainte (18 aprilie) împlinise doar 47 ani.
Tot ceea ce s-a facut în continuare, pâna în prezent în memoria printului padurenilor a fost pe deplin meritat si s-a dovedit ca a fost îndragit si regretat de toti cei care l-au cunoscut pe Dragan Muntean, doinitorul Ardealului. Atribuirea numelui de „Dragan Muntean” Casei de Cultura din Deva, la fel ca si ridicarea unui bust în localitatea Lesnic – jud. Hunedoara, unde îsi doarme somnul de veci, la care s-a adaugat actiunile de evocare din partea unor institutii si organizatii, precum si cele din acest an ale redactiei „Jurnalului National”, care au editat un supliment cultural dedicat în întregime în memoria lui Dragan Muntean, confirma pretuirea fata de artist.
Un prinos de recunostinta a fost adus si de catre reprezentantii Fundatiei „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea si Integritatea României” (prof. dr. Gh. Anghel, N. Muntean si ec. I. Strajan) care s-au deplasat la Lesnic, la mormântul lui Dragan Muntean unde au depus un buchet de flori si au aprins lumânari.
Amintirea omului de omenie, Dragan Muntean, va ramâne vesnica! Read more on Last.fm. User-contributed text is available under the Creative Commons By-SA License; additional terms may apply.